Șoarecele din sticla cu untdelemn

Hei!

Când te concentrezi pe un gând anume,îți este greu să ieși din cercul contingențelor, gândurile tale converg pe același subiect, aceiași dorință : ești în întârziere căutând o explicație și o ieșire din nedumeririle proprii. Când se întâmplă ceva, îți spui ca Bergson: în urmă cu o perioadă de timp,mai mare sau mai mică,s-a întâmplat la fel. Dar te învârți căutând o soluție care nu există și nu a existat niciodată, nu poți ieși decât dacă cineva sau ceva te ajută. E ca atunci când un șoarece prost a intrat într-o sticlă unde era un pic de untdelemn: nu mai poate ieși și deși țopăie în toate părțile, nu are decât două posibilități: moare sau cineva răstoarnă sticla. Ieși din cercul contingențelor doar ajutat. La fel și omul : se frământă căutând o ieșire din situațiile în care a intrat singur : căuta o viață mai bună. Eu sau tu, căutând un bine pe care ni-l închipuim posibil, intrăm în belele. Mergem într-un loc de pe Planetă să găsim binele, să trăim bine, și nu ne dăm seama că suntem șoarecele care intră în sticla unde pe fundul ei a rămas un rest de untdelemn. Nu vom mai ieși niciodată : vom muri printre străini, sau se va îndura cineva de noi, cineva cu minte multă și putere așijderea,și ne va scoate la lumină.

Iată de ce cred că noi românii ( poate și alte națiuni) , am intrat în sticla cu untdelemn a Europei, de unde nu mai putem ieși. Din păcate noi șoareci proști am intrat cu tot cârdul și cercul contingențelor s-a strâns și mai mult, ne va fi imposibil să ieșim din sticla Europei. Copiii noștri vor fi învățat deja că nu pot trăi în afara sticlei, că vor trebui să respecte regulile din sticlă,dacă vor să ajungă la picăturile de untdelemn. Mințile copiilor vor evolua în legătură cu spațiul din interiorul sticlei și nici măcar nu vor mai visa viața în libertate.
Nu știu cine ne poate ajuta, nu știu dacă mai avem minte să facem diferența între ciclurile de mers analog, nu știu dacă nu vom uita cum e viața liberă . Mă uit la noi, la felul în care acceptăm starea de robie, și-mi amintesc : am plecat capul, am plătit tribut în bani, ne-am jertfit fiii și fiicele și în trecut – imperiile au luat tot ce-au vrut și ne-au pervertit mințile. Ne-am ucis conducătorii,începând cu Decebal și terminând cu idiotul cizmar. Fiindcă rațiunea te trage înapoi și vrei să intri în sticlă. E o filozofie inexplicabilă din punctul de vedere al omului liber, dar nu se poate face nimic,cercul contingențelor ne-a cotropit total. . . Degeaba încerc eu să vă explic de ce pasul facut de Marea Britanie a fost înțelept, voi priviți cu jind la resturile de untdelemn din sticla Europei. ..– nu vreți să fiți liberi și nimeni nu vă poate ajuta. Să nu vină Dumnezeu ( destinul) cu o piatră și să sfărâme sticla.... Aș fi curioasă cum veți reacționa atunci când Uniunea Europeană se va destrăma.. Fiindcă deși nu vreți să înțelegeți și sticla e supusă contingențelor ...

c. ferent – Nu știu dacă să aprofundez filozofia bergsoniană..