ești tu
nu mai ești
alergi înapoi
te oprești
Ți-e frică să zbori!
Și eu..
eu te iubesc așa zăpăcit
așa nedumerit
așa nehotărât
așa cum ești
eu așa nebun și zăpăcit te iubesc.
Firea ta aleargă prin anotimpuri
scrie povești
scrijelește inimi pe ziduri
Tu te sperii de nimicuri
ți se pare un zid de netrecut culoarea fără culoare
adaugi verde frunzelor
și albastru oceanului
te iubesc așa nebun
așa indecis
așa cu mintea călătorind prin veacul de singurătate
în așteptare..
Te iubesc
eu nu-mi iau cuvântul înapoi
inimii îi cresc brațe
și degete
pe fiecare deget e un iris
zarea se face mică
neînsemnată
..........................
fiindcă te iubesc.
(28.02.2019 c. f
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu