Jurnal din vremea pandemiei

Zicea cineva pe aici că semănăm cu hoții care merg la furat: mască, mănuși, fugind de poliție... Te simți vinovat că ești bine, că trebuie să mănânci, să te speli, să te miști. Te simți vinovat când ( spre exemplu) ai gastrită și un sfert din simptome sunt similare cu cele din afecțiunea care decimează locuitorii Planetei.. Trebuie să-ți ascunzi boala ca nu cumva să fii dus la un spital, de unde chiar să contactezi virusul.. Sau cei care suferă de cancer, și ale căror secții spitalicești s-au închis, așa că un bolnav de cancer într-un stadiu mediu, este considerat bolnav de lux.. Înveți să-ți ceri iertare, să justifici boala, nu care cumva să superi autoritățile. De cei sănătoși e mai rău, ăia trebuie să dea socoteală de ce nu s-au îmbolnăvit, de ce sunt imuni, de ce nu pot sta țepeni pe fotoliu, de ce au dorințe exotice, cum ar fi o bucată bună de carne pe grătar, cu vreo trei cartofi prăjiți.. E vremea să dăm socoteală pentru ce bem apă plată, sau de ce bem Borsec, apă carbonatată. De ce bem iaurt și nu sana, de ce ceai de tei și nu de mentă sau mușețel. De ce am adoptat un câine, și ce curaj am avut să lăsăm puiul pisicii.. E vremea să dăm socoteală, să ne temem pentru cei nouă sute de pași până la piață, și nu șase sute până la magazinul din colț.. Și dăm. Suntem înfricoșați de spectrul unor 5000 de lei, care unora le-ar face invizibil salariul pe vreo trei luni. Suntem o masă de vite care așteaptă să intre pe poarta abatorului, fiindcă am sperat o mână de iarbă de pe imașul din vecinătate.. Pe lângă noi trec în convoi, camioane încărcate cu lemn : trunchiuri groase, încă mustind de seva lor de copaci vii. Noi suntem înfricoșați și nu avem curajul nici să aruncăm o vorbă de ocară, nicidecum să reclamăm jaful din România la Bruxelles. Am ajuns să dorim răul propriului stat, care a decis să ne taie aerul, așa cam pentru vreo 500 de ani , de acum înainte. Fiindcă ne-au înfricoșat într-atât încât nu mai deschide nimeni gura.

Ce ne-a rămas? Nimic. Plânsul neputinței. Și frica.... Ca și cum am fi o țară de hoți care cu măști și mănuși, se ascund de poliție.. 😢😢😢